Bucureștiul număra, în 2025, 41 de grupuri civice active sau care și-au desfășurat activitatea până de curând. Originile acestora se regăsesc în programul de organizare comunitară lansat de CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică începând cu 2009-2010, care a pus bazele unui model de activism urban de proximitate, ancorat în realitățile cotidiene ale cartierelor. Agenda fiecărui grup reflectă nevoile concrete ale comunității din care face parte: apărarea spațiilor verzi, reabilitarea urbană, extinderea rețelelor de transport, combaterea construcțiilor ilegale, întreținerea corespunzătoare a spațiilor publice, renovarea locurilor de joacă și multe altele. În peste 15 ani de activism, sute de bucureșteni din cartiere diferite au (re)descoperit că prin solidaritate pot schimba lucrurile în bine. Cu documentare riguroasă, perseverență și capacitatea de a nu ceda, au demonstrat că problemele aparent minore — dar care erodează zi de zi calitatea vieții în cartiere — pot fi rezolvate atunci când oamenii acționează împreună.

În prezenta cercetare ne-am propus, pe de o parte, să realizăm o cartare istorică, narativă și spațială a grupurilor civice care activează în București de 15 ani, incluzând cele mai importante acțiuni ale acestora, și, pe de altă parte, să explorăm istoria, motivațiile și rezultatele demersurilor lor, relațiile cu autoritățile și specialiștii, precum și dinamicile din interiorul comunităților pe care le reprezintă. Totodată am investigat și reprezentat grafic modurile prin care cetățenii activi organizați în grupuri civice acționează spațial, și felurile acestora de a interacționa cu morfologia și caracteristicile spațiilor publice ale orașului. În cercetarea noastră am pornit de la ipoteza că grupurile civice din București reprezintă un actor important și relevant care apară spațiul public atunci când nimeni altcineva nu o mai face. Totodată, suntem conștienți că cetățenii implicați civic sunt sub o presiune constantă, iar demersurile lor nu pot fi susținute fără ajutor din partea autorităților locale. Sperăm ca această pagină să le arate atât locuitorilor orașului cât și autorităților că doar împreună putem contribui la un oraș mai bun pentru toți locuitorii săi.

În două etape separate, una în 2021 și cealaltă în 2025, am realizat o serie de interviuri cu actori implicați în fenomenul activismului civic la firul ierbii din București. Șapte interviuri au fost cu inițiatori ai unor grupuri civice, un interviu de tip focus grup a implicat mai mulți lideri ai unor inițiative civice și alte două interviuri au fost luate unor reprezentante ale celor două organizații non-guvernamentale cu roluri importante în formarea și susținerea grupurilor civice din București: CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică și Fundația Comunitară București.
Totodată, am aplicat un chestionar cu o serie de întrebări deschise trimis către alți iniţiatori ai grupurilor civice din Bucureşti, la care au răspuns alți 20 de inițiatori de grupuri civice.

Pe parcursul celor două etape de desfășurare a cercetării precum și în perioada dintre ele, membrii echipei proiectului au participat activ sau doar ca observatori la zeci de evenimente ale grupurilor de inițiativă civică. Etnografia spațială și socială a ajutat astfel la o înțelegere în detaliu a acestui fenomen urban.

În paralel, am realizat un inventar exhaustiv al tuturor acţiunilor, proiectelor și evenimentelor desfăşurate de grupurile civice și comunicate public de la înfiinţarea acestora până în 2025. O foarte mică selecție a celor mai importante dintre ele se găsește în pagina dedicată fiecărui grup.

Cristi Borcan

Cristi este arhitect, asistent universitar în cadrul UAUIM – Facultatea de Arhitectură și co-autor de proiecte civice, comunitare, educaționale și culturale. Interesele sale actuale de acțiune și cercetare se concentrează asupra practicilor spațiale comunitare și a modurilor colective de producere a spațiilor sociale. Cristi este implicat de peste 10 ani în fenomenul civic urban din București ca locuitor implicat civic, activist, arhitect și cercetător. În 2024 a susținut la Facultatea de Arhitectură din București o teză de doctorat care a investigat practicile spațiale ale grupurilor civice ca mijloc de a acționa în comun în spațiile publice ale orașului.

Marinela Rață Panaite

Marinela practică antropologia aplicată și este fondatoarea Antropika Studio, unde ajută organizațiile să ia decizii mai bune, pornind de la înțelegerea oamenilor și a contextului în care aceștia trăiesc sau muncesc. Lucrează cu companii, ONG-uri și instituții publice în proiecte de cultură organizațională, facilitare și design strategic. Este preocupată de felul în care oamenii construiesc sens în organizații și comunități, de carierele non-liniare și de modul în care cultura influențează deciziile. Marinela este interesată și de practicile civice urbane, participarea comunitară și felul în care spațiul public devine un loc de negociere, identitate și rezistență. În lucrarea sa de Master în Antropologie a studiat grupurile civice din București și felul în care acestea gestionează spațiul public, analizând practicile de implicare și colaborare urbană.

Ioana Capotă

Ioana Capotă este născută în Constanța și a absolvit în 2021 Facultatea de Arhitectură din cadrul Universității de Arhitectură din București. În timpul anilor de studiu a fost implicată în programul I’MUAU, o initiativă care promovează implicarea studenților în ateliere și workshop-uri de design de obiect, finisaje, subansambluri care să fie implementate, cu ajutorul îndrumătorilor și partenerilor, în spațiile UAUIM. Într-un fel sau altul, ajutându-se de cunoștințele și abilitățile din domeniul arhitecturii, s-a implicat în proiecte de design grafic și ilustrații. Fie în postura de voluntar, fie prin diferite colaborări, s-a bucurat să întâlnească oameni de la care să împărtășească valori și cu care să lege prietenii. Din 2018 este membru activ în organizația Tășuleasa Social, ONG cu sediul în Piatra Fântânele, Bistrița-Năsăud care desfășoară activități cu caracter educațional, social, de mediu, cultural. Face parte din echipa proiectului Via Transilvanica, primul traseu de lungă distanță din România.

Ioana Gheorghiță

Ioana a absolvit Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, iar în timpul studiilor a obținut o bursă la Università IUAV di Venezia. Interesul ei principal se concentrează asupra modului în care arhitectura, înțeleasă într-o manieră interdisciplinară, poate genera noi posibilități și poate reda sens unor contexte care par lipsite de perspective, temă pe care a explorat-o și în proiectul său de diplomă. Pe lângă activitatea sa în domeniul arhitecturii, Ioana realizează și ilustrații pentru inițiative dedicate sprijinirii comunităților locale.

Mihai Hofman

Mihai Hofman este membru al Grupului de Inițiativă Civică Lacul Tei, fost corporatist, co-fondator al unui tech startup în domeniul de siguranță și protecție împotriva incendiilor, fondator al unei companii în domeniul IT.