La finalul lui 2021, în București existau sau activaseră până de curând în jur de 28 de grupuri civice. Inițiate începând cu 2009-2010 în urma programului de organizare comunitară dezvoltat de CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, grupurile civice din București reprezintă expresia civismului la firul ierbii si al activismului urban local, de proximitate. Fiecare dintre aceste grupuri are obiective clare ce vizează creșterea calității vieții în cartierele în care activează: protejarea spațiilor verzi, reabilitarea urbană, prelungirea unor linii de transport în comun, oprirea unor construcții, aer mai curat, un spațiu verde îngrijit corespunzător, oprirea unor activități ale primăriilor care nu luau în calcul nevoile cetățenilor, locuri de joacă mai curate și multe altele. De mai bine de 10 ani, sute de bucureșteni din diferite comunități s-au aliat și au descoperit că, împreună, cu o documentare riguroasă, insistență și reziliență, pot schimba lucrurile mici și enervante care le generează stres zi de zi.

În prezenta cercetare ne-am propus, pe de o parte, să realizăm o cartare vizuală și spațială a grupurilor civice care activează în București de peste un deceniu, incluzând cele mai importante acțiuni ale acestora, și, pe de altă parte, să explorăm istoria, motivațiile și rezultatele demersurilor lor, relațiile cu autoritățile și specialiștii, precum și dinamicile din interiorul comunităților pe care le reprezintă. În cercetarea noastră am pornit de la ipoteza că grupurile civice din București reprezintă un actor important și relevant care apară spațiul public atunci când nimeni altcineva nu o mai face. Totodată, suntem conștienți că cetățenii implicați civic sunt sub o presiune constantă, iar demersurile lor nu pot fi susținute fără ajutor din partea autorităților locale. Sperăm ca această pagină să le arate atât locuitorilor orașului cât și autorităților că doar împreună putem contribui la un oraș mai bun pentru toți locuitorii săi.

În perioada noiembrie – decembrie 2021 am realizat 7 interviuri semistructurate, bazate pe o listă de teme și întrebări deschise, fără a respecta o ordine precisă. 5 din cele 7 interviuri sunt cu inițiatori ai grupurilor civice și alte 2 cu reprezentante ale celor două organizații non-guvernamentale cu roluri în formarea și susținerea grupurilor civice din București, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică și Fundația Comunitară București. Totodată, am aplicat un chestionar cu 8 întrebări deschise trimis către alți iniţiatori ai grupurilor civice din Bucureşti. În paralel, am realizat un inventar al tuturor acţiunilor comunicate public şi desfăşurate de grupurile civice de la înfiinţare până în decembrie 2021.

Cristi Borcan

Cristi Borcan este arhitect, co-fondator al studioBASAR, asistent universitar în cadrul UAUIM – Facultatea de Arhitectură și co-autor de proiecte civice, comunitare, educaționale și culturale. Interesele sale actuale de acțiune și cercetare se concentrează asupra modurile colective de producere a spațiilor sociale și a practicilor spațiale comunitare.

Marinela Rață Panaite

Marinela Rață Panaite are peste 20 de ani de experiență în jurnalism și comunicare, este pasionată de design thinking și este absolventă a Masterului de Antropologie din cadrul SNSPA cu o lucrare despre modurile în care indivizii din grupurile civice acţionează, îşi gestionează resursele şi se autoguvernează în raport cu spațiul public și autorităţile. Când nu militează pentru drepturile mamelor minore, cu Asociaţia Dream Project, pe care a fondat-o în 2015, însoţeşte echipe din companii în procese de training și de design pentru crearea, schimbarea si menținerea culturii organizaționale.

Ioana Capotă

Ioana Capotă este născută în Constanța și a absolvit în 2021 Facultatea de Arhitectură din cadrul Universității de Arhitectură din București. În timpul anilor de studiu a fost implicată în programul I’MUAU, o initiativă care promovează implicarea studenților în ateliere și workshop-uri de design de obiect, finisaje, subansambluri care să fie implementate, cu ajutorul îndrumătorilor și partenerilor, în spațiile UAUIM. Într-un fel sau altul, ajutându-se de cunoștințele și abilitățile din domeniul arhitecturii, s-a implicat în proiecte de design grafic și ilustrații. Fie în postura de voluntar, fie prin diferite colaborări, s-a bucurat să întâlnească oameni de la care să împărtășească valori și cu care să lege prietenii. Din 2018 este membru activ în organizația Tășuleasa Social, ONG cu sediul în Piatra Fântânele, Bistrița-Năsăud care desfășoară activități cu caracter educațional, social, de mediu, cultural. Face parte din echipa proiectului Via Transilvanica, primul traseu de lungă distanță din România.

Mihai Hofman

Mihai Hofman este membru al Grupului de Inițiativă Civică Lacul Tei, fost corporatist, co-fondator al unui tech startup în domeniul de siguranță și protecție împotriva incendiilor, fondator al unei companii în domeniul IT.